Nostalgia = bucuria de a te simți trist

A merge acasă de sărbători sau a primi în vizită rude sau prieteni din copilărie, de multe ori, vine cu un sentiment de nostalgie. Ca origini, termenul a apărut undeva prin secolul XVII, propus de Johaness Hofer, un medic elvențian. Conceptul se referă la „întoarcerea la durere” („nostos” = întoarcere și „algos” = durere). Dar oare cine ar dori să retrăiască momente de suferință?

În anii ’90 s-a studiat destul de intens acest fenomen, iar rezultatele cercetărilor au arătat că simțim, aproximativ o dată pe săptămâna, nostalgie (reamintirea a ceva din trecutul nostru care acum nu mai este), dar că acest sentiment, de cele mai multe ori, nu are o conotație negativă, ci duce, mai degrabă, la sentimente pozitive. Unii chiar afirmă că atunci când simt tristețe, preferă să își amintească de lucruri din trecutul lor care le-au produs bucurie, dar care acum nu mai sunt tocmai pentru că încep să se simtă apoi mai bine. Sau atunci când ne simțim singuri, tindem să ne gândim la oameni dragi nouă pe care nu i-am văzut de mult, iar deși lipsa lor doare, sentimentul este unul pozitiv.

nostalgia.png

Dacă ne gândim la faptul că amintirile noastre au atașate emoții, iar atunci când ne amintim diverse aspecte din trecut se actualizează și emoțiile pe care le simțeam atunci, are sens faptul că în prezent, când ne lipsește ceva și ne reamintim de acel lucru, creierul replică și acea emoție pe care a trăit-o în trecut. Iată cum, acest sentiment cu conotație negativă poate să ne ducă la a simți emoții pozitive și să funcționeze, în prezent, ca mecanism de coping.

Astfel, pe de o parte, nostalgia poate fi reprezentată ca o îmbrățișare mare pe care ne-o dă trecutul. Iar dacă îmbrățișarea nu este una care să ne placă, atunci putem încerca să analizăm ce anume ne-a deranjat în acea perioadă și să rupem condiționarea. De exemplu, dacă în timpul sărbătorilor amintirile pe care le avem din trecut nu sunt unele care să ne producă plăcere, atunci putem construi noi tradiții pe care să le practicăm, repetitiv, pentru a rupe asocierea cu acele amintiri.

Ce mai putem face în această perioadă, pentru a ne folosi de acest mix de tristețe și bucurie, mai ales în ideea de a construi un sens al poveștii noastre de viață?

1.    Uitați-vă prin fotografiile voastre și ale familiei voastre. Știu că era digitală face lucrurile puțin mai dificile, dar mai știu și că amintirile au ancore senzoriale: văz, auz, miros, simț tactil. Astfel, dacă punem mâna pe o fotografie, dacă mirosim hârtia fotografică veche, s-ar putea să chiar „vedem” foarte viu niște imagini din trecut și să „auzim” vocile celor care erau cu noi atunci. Sigur, lucrurile nu mai sunt la fel, dar pornind de la studiile care ne spun că nostalgia vine cu emoții pozitive, cel mai probabil vă veți bucura să retrăiți acele momente. Iar în legătură cu acest aspect, poate vă faceți un obicei din a imprima fotografiile digitale. Vor fi, atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri, niște amintiri foarte valoroase, stocate în acele simțuri pe care ni le activează o astfel de imagine fizică.

Vă dau câteva idei pentru a putea trăi nostalgia într-un mod frumos. Câteva idei pentru a aduce în prezent niște emoții placate din trecut care, cu certitudine, nu vor putea fi replicate perfect, dar care vor putea da un alt sens acestor Sărbători și care vor putea fi resimțite ca o îmbrățișare pe care v-o oferă trecutul.

2.    Mergeți pe o stradă sau într-un loc în care v-ați petrecut mult timp când erați copii. Sigur nu va mai fi la fel, dar dacă vă luați câteva minute, închideți ochii și inspirați adânc aer în piept, cu certitudine vor apărea niște amintiri care vă vor face să zâmbiți. Toate aceste momente ne construiesc istoria personală. Iar a avea o istorie și a o înțelege înseamnă că avem rădăcinile bine ancorate în pământ și că știm bine cine suntem și „de unde venim”.

3.    Sărbătorile v-au amintit de o rețetă pe care bunica o prepară și pe care nu ați gustat-o de mult? Mergeți pe fir și găsiți rețeta, iar apoi pregătiți-o! Din nou, toate acele simțuri nu vor face decât să retrăiți niște momente unice. Nu degeaba, de multe ori când ne gândim la „acasă”, ne gândim și la „cozonacul bunicii”.

4.    Sunați-vă un coleg sau o colegă de școală. Poate nu ați vorbit de mult, dar veți vedea cum vocea persoanei va aduce, în prezent, acele amintiri ale timpului petrecut împreună și, în câteva minute, veți simți că anii nu v-au despărțit și că totul este exact așa cum a fost cândva.

Sunt doar câteva idei pentru a putea trăi nostalgia într-un mod frumos. Câteva idei pentru a aduce în prezent niște emoții placate din trecut care, cu certitudine, nu vor putea fi replicate perfect, dar care vor putea da un alt sens acestor Sărbători și care vor putea fi resimțite ca o îmbrățișare pe care v-o oferă trecutul.

Vă doresc câteva zile pline de sens și semnificație și care să construiască amintiri, care retrăite cu nostalgie să vă ofere, cândva, un zâmbet sincer care să fie trăit ca o binecuvântare!

Alexandra Crăciun